Energia hidroelectrică - Hidrocentrala Vidraru și Porțile de Fier

De Cornelia Zavoianu

Specialist Domeniu Energetic

România, cu rețeaua sa hidrografică diversificată, asigură peste 30% din energia națională printr-o impresionantă rețea de lacuri de acumulare și baraje. Hidrocentrala Porțile de Fier I,este cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, cu o putere de 1.166,4 MW. Situată la 15 km de Drobeta Turnu-Severin, produce energie în colaborare cu Serbia și împreună cu Porțile de Fier II, generează 2.160 MW.

Ce este energia hidroelectrică?

Hidroenergia, sau energia hidroelectrică, este o formă de energie regenerabilă care folosește puterea apei pentru a produce electricitate. Având o istorie îndelungată, hidroenergia a devenit o componentă esențială a mixului energetic global, oferind o soluție durabilă cu o amprentă de carbon redusă pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de energie. Pe scurt, este electricitatea produsă din mișcarea apei, o resursă care nu se epuizează niciodată.

Cum se produce energia hidroelectrică?

Hidrocentralele folosesc apa și gravitația pentru a produce electricitate printr-un proces simplu. Apa în cădere își transformă energia cinetică în energie mecanică într-o turbină, iar această energie mecanică este apoi convertită în energie electrică de un generator.

Dimensiunea hidrocentralelor variază în funcție de capacitatea lor de producție. Hidrocentralele mici sunt proiectate pentru a furniza electricitate unor câteva gospodării, în timp ce hidrocentralele mari pot produce curent electric pentru milioane de oameni.

Producția de energie hidroelectrică în România

• România are un potențial semnificativ de hidroenergie, fiind binecuvântată cu râuri și relief montan care permit dezvoltarea acestui tip de energie regenerabilă.
• Hidroenergia nu doar că este una dintre cele mai importante surse de energie din țară, dar joacă și un rol esențial în stabilitatea energetică și în reducerea emisiilor de carbon.
• România are un potențial hidroenergetic total estimat la 6 gigawați (GW), dar capacitatea suplimentară care ar putea fi instalată în țară este de aproximativ 9 GW.
• În prezent, hidroenergia acoperă aproape 30% din totalul energiei electrice produse în țară, ceea ce arată cât de importantă este această resursă pentru mixul energetic național.

Porțile de Fier - Gigantul hidroenergetic al României

• Hidrocentrala Porțile de Fier I
  Este cea mai mare hidrocentrală din România, situată pe Dunăre la km 943. Construită în colaborare cu Serbia și include două centrale hidroelectrice cu șase agregate fiecare, două ecluze și un baraj deversor. Primul agregat a fost pus în funcțiune pe 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Capacitatea instalată a fost extinsă prin programe de retehnologizare, ajungând la 194,4 MW pe fiecare agregat, cu o producție medie anuală de 5241 GWh.
• Hidrocentrala Porțile de Fier II
  Este situată la km 853 pe Dunăre, include o centrală de bază cu 16 agregate tip bulb, două centrale suplimentare și trei ecluze. Proiectul a început în 1977, iar centralele de bază au fost puse în funcțiune între 1984 și 1986. Capacitatea instalată a fost extinsă de la 216 MW la 251,2 MW prin retehnologizare. Centrala suplimentară Gogosu va atinge o putere instalată de 62,8 MW după retehnologizare.
• Asigurarea Navigației
  Sistemul include trei ecluze pentru navigație: una la S.H.E.N. Porțile de Fier I și două la S.H.E.N. Porțile de Fier II. Aceste ecluze facilitează navigația pe sectoarele respective ale Dunării, având o capacitate combinată de 52,4 milioane tone pe an în sens unic și 37,2 milioane tone pe an în ambele sensuri.

Centrala hidroelectrică Vidraru

Centrala Hidroelectrică Vidraru, amplasată pe râul Argeș, este una dintre cele mai impresionante realizări ingineresti din România. Folosind potențialul hidroenergetic al râului Argeș pe un sector de 28 km și având o cădere totală de 524 m, această centrală are o putere instalată de 220 MW, iar producția medie de energie anjunge la 400GWh/an.

Componenta Principală - Barajul Vidraru

• Inaugurat în martie 1966, barajul Vidraru a fost, la vremea respectivă, al cincilea ca înălțime în Europa și al nouălea în lume.
• Cu o înălțime de 166,6 m și o lungime de 307 m la coronament, barajul se remarcă prin structura sa robustă și elegantă.
• Grosimea variază de la 25 m la bază la 6 m la coronament, iar construcția include 22 de ploturi verticale monolitizate, fiecare împărțit în lamele de 2 m înălțime.
• Barajul a fost realizat cu 480.000 m³ de beton nearmat, impermeabil de marca B600.
• În interiorul barajului sunt galerii orizontale pentru monitorizarea stării structurii, accesibile prin lifturi și căi de acces exterioare.
• Lacul de acumulare Vidraru și barajul au devenit atracții majore pentru turiști, oferind peisaje spectaculoase și posibilități de recreere.

Principalele Hidrocentrale din România

Pe măsură ce România și întreaga lume caută soluții pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru asigurarea unui mix energetic durabil, hidroenergia rămâne o opțiune viabilă și importantă. Cu un potențial neexploatat considerabil, România are șansa de a-și consolida poziția în producția de energie verde, contribuind astfel la o economie mai curată și mai sustenabilă.

Avantajele și provocările hidroenergiei

Construcția marilor hidrocentrale a implicat nu doar realizări tehnice remarcabile, dar și provocări semnificative. Problema inundațiilor și a prăbușirilor de stânci a cauzat întârzieri și dificultăți. În plus, relocarea comunităților a fost o parte inevitabilă a procesului. De asemenea, problemele de mediu și impactul asupra ecosistemelor sunt aspecte importante care trebuie gestionate cu atenție. În ciuda acestor provocări, hidroenergia rămâne o sursă esențială de energie curată și sustenabilă pentru România.