Producția de energie electrică în România - Analiză și perspective
Producția de energie electrică în România este crucială pentru asigurarea unei surse interne stabile și pentru reducerea dependenței de importuri, iar tranziția către surse regenerabile, cum ar fi energia solară, poate contribui la reducerea emisiilor de carbon.
Producția de energie electrică
Analiză 2024 și prognoze
Panurile României pentru extinderea producției de energie electrică până în 2025 și 2030
Producția energetică a României în 2024 reflectă o scădere semnificativă a contribuției hidrocentralelor din cauza secetei (-21,3%) și o ușoară reducere a termocentralelor (-1,2%), în timp ce sursele regenerabile, în special energia solară (+55%), continuă să crească, indicând o tranziție către un mix mai verde și diversificat.
România se află într-o tranziție energetică ambițioasă, cu obiective clare pentru 2025: finalizarea centralei pe gaz de la Iernut (430 MW) și a hidrocentralei Răstolița (30 MW), construcția termocentralei pe gaz de la Mintia (1.750 MW, cea mai mare din Europa), și extinderea regenerabilelor cu 1.200-1.500 MW prin proiecte PNRR. În plus, se prevede dublarea capacității de stocare a energiei la 400-500 MWh și adăugarea a 2.500 MW la sistemul energetic național.
Producție energie electrică în România 2023-2024
România traversează o perioadă de tranziție în producția de energie electrică cât și consum. În timp ce sursele tradiționale, precum termocentralele și hidrocentralele, întâmpină provocări semnificative, energia regenerabilă, în special cea solară, oferă oportunități promițătoare.
Date analizate de Selectra având ca sursa baza de date INSSE România.
De ce contează producția energiei electrice?
Producția de energie electrică este esențială pentru funcționarea economiei, siguranța energetică și calitatea vieții cetățenilor.
Influența macro pentru producția energiei electrice
- Securitatea energetică
Asigurarea unei producții interne suficiente reduce dependența de importurile de energie. Importurile pot fi costisitoare și vulnerabile la instabilități geopolitice.
O țară cu un mix energetic diversificat, cum este România, are capacitatea de a răspunde mai bine la fluctuațiile cererii și la crize energetice. - Stabilitatea economică
Energia electrică este esențială pentru toate sectoarele economice, de la industrie la agricultură și servicii. Lipsa sau costul ridicat al energiei poate duce la scăderea competitivității economiei. - Impactul asupra tranziției verzi
România s-a angajat să reducă emisiile de carbon și să promoveze energia regenerabilă în cadrul Pactului Verde European. O producție echilibrată de energie regenerabilă este crucială pentru atingerea acestor obiective.
Influența producției energiei electrice asupra consumatorului de rând
- Tipul de energie produsă
- Regenerabilă - Costuri mari inițiale, dar producție ieftină ulterior. Subvențiile reflectate în facturile consumatorilor prin tarifele pentru certificate verzi, pot crește temporar facturile.
O țară cu un mix energetic diversificat, cum este România, are capacitatea de a răspunde mai bine la fluctuațiile cererii și la crize energetice. - Energia din termocentrale - Producerea energiei din cărbune sau gaze naturale este mai costisitoare, în special din cauza prețurilor volatile ale combustibililor și costurilor certificatelor de emisii de carbon. Aceste costuri mai mari sunt transferate consumatorilor.
- Energia nucleară - are costuri fixe mari pentru construcție și mentenanță, dar oferă prețuri relativ stabile pe termen lung, datorită producției constante.
- Regenerabilă - Costuri mari inițiale, dar producție ieftină ulterior. Subvențiile reflectate în facturile consumatorilor prin tarifele pentru certificate verzi, pot crește temporar facturile.
- Cererea și oferta
- Când producția este insuficientă pentru a acoperi cererea, România trebuie să importe energie electrică, de obicei la prețuri mai mari decât cele interne. Acest lucru crește tarifele pentru consumatori.
- Surplusul de producție permite exporturi, ceea ce poate echilibra prețurile interne.
- Impactul factorilor climatici
Producția hidro, solară și eoliană depinde de condițiile meteorologice. Secetele prelungite sau lipsa vântului pot reduce oferta de energie regenerabilă, crescând dependența de surse de energie mai scumpe, precum gazele naturale. - Reglementările și politicile energetice
- Guvernul stabilește tarife și taxe, cum ar fi tariful de cogenerare sau cel pentru certificate verzi, care sunt incluse în factura consumatorilor.
- Liberalizarea pieței energiei (începând din 2021) a permis ca prețurile să fie determinate mai mult de piața liberă, ceea ce înseamnă că acestea pot fluctua mai mult în funcție de cerere și ofertă.
Analiza producției de energie
România are un potențial semnificativ de a-și moderniza și diversifica mixul energetic. Până în 2030, este probabil ca regenerabilele (solar și eolian) să depășească hidroenergia și să devină principalele surse de energie, susținute de energia nucleară.
| Termocentrale |
|
| Hidrocentrale |
|
| Centrale nuclearo-electrice |
|
| Energia eoliană |
|
| Energia solară |
|
| Energia eoliană |
|
Destinațiile de consum ale producției de energie electrică
În perioada anlui 2024, consumul final de energie electrică în România a atins 41.552,0 milioane kWh, cu o creștere de 1,3% față de perioada similară din 2023.
Date analizate de Selectra având ca sursa baza de date INSSE România.
Consumul populației: A înregistrat o creștere mai mare, de 3,0%, ceea ce reflectă un consum mai mare de energie în gospodării. Acest lucru poate fi atribuit atât iernilor mai reci, creșterea utilizării aparatelor electrice sau o creștere a nivelului de trai. De asemenea, creșterea poate fi legată și de tendința tot mai mare de electrificare a diferitelor activități în gospodării (ex. mașini electrice, încălzire electrică etc.).
Iluminatul public: A înregistrat o scădere de 2,4%. Denotă rezultatul implementării proiectelor finanțate de Administrația Fondului pentru Mediu de eficientizare energetică adoptate în unele localități pentru îmbunătățirii infrastructurii de iluminat stradal (ex. folosirea becurilor LED de economisire a energiei).
Exportul de energie electrică: A scăzut cu 336,6 milioane kWh, atingând 9.102,7 milioane kWh.
Solidaritate cu Republica Moldova după sistarea de gaze Gazprom
🔵Începând cu 2025, România a intensificat exportul de energie electrică către Republica Moldova pentru a compensa deficitul de 600 MW cauzat de oprirea tranzitului gazului rusesc prin Cuciurgan
🔵România a semnat un contract cu Nuclearelectrica pentru 100 MW și continuă discuțiile cu OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia pentru încă 200 MW.
🔵Capacitatea totală de export a fost mărită la 600 MW, iar Moldova beneficiază de un mecanism flexibil pentru a aloca zilnic capacitățile de export neutilizate.
Prognoze pentru 2025-2030 în producția energiei electrice?
România își propune să își extindă semnificativ capacitățile de producție a energiei electrice până în 2030, cu un accent deosebit pe sursele regenerabile.
Capacități planificate
- Până în 2025: Se estimează o creștere a capacității de racordare cu aproximativ 2.500 MW, concentrată în principal în centrale electrice fotovoltaice (CEF) și centrale electrice eoliene (CEE).
- Până în 2030: Se prevede o creștere suplimentară a capacității de racordare cu aproximativ 5.500 MW, atingând un total de 15.000 MW instalați în eolian și solar.
Obiective strategice
- Înlocuirea capacităților vechi: România intenționează să înlocuiască, până în 2030, capacitățile de producție de energie electrică care vor ieși din exploatare cu altele noi, eficiente și cu emisii reduse.
- Eficiență energetică: Se pune un accent deosebit pe creșterea eficienței energetice în toate sectoarele economice, în special în cel industrial, pentru a îmbunătăți securitatea energetică și a reduce importurile de energie.
- Modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție: Extinderea rețelelor pentru a acoperi cererea suplimentară generată de noile sectoare, precum transportul electric și sistemele de încălzire-răcire.
Provocări și oportunități:
- Pierderea capacităților existente: În ultimul deceniu, România a pierdut peste 20% din capacitatea de producție a energiei, ceea ce subliniază necesitatea investițiilor în noi capacități.
- Investiții în energii regenerabile: Companii precum European Energy au deja 500 MW de proiecte de energie regenerabilă autorizate și 1,5 GW în dezvoltare în România, evidențiind interesul crescut pentru acest sector.
- Modernizarea și extinderea rețelelor de distribuție: Extinderea rețelelor pentru a acoperi cererea suplimentară generată de noile sectoare, precum transportul electric și sistemele de încălzire-răcire.
Obiectivele României pentru 2025 în producția de energie electrică
Centrala pe gaz de la Iernut - Capacitate: 430 MW producție în bandă - Termen estimat: iunie 2025.
Hidrocentrala Răstolița - Capacitate: 30 MW de energie flexibilă, pentru vârfuri de consum.
Centrala în cogenerare de la Năvodari - Capacitate: 80 MW pe gaz.
Proiecte private prin PNRR - Estimare: 1.200-1.500 MW din surse regenerabile și alte capacități moderne.
Termocentrala pe gaz de la Mintia - Primii 1.000 MW conectați la sistemul energetic național până la sfârșitul anului. - Capacitate totală proiectată: 1.750 MW (cea mai mare centrală pe gaz din Europa).Stadiu actual: turbinele livrate, șantier în execuție.
Creșterea capacității de stocare: Dublarea capacității de stocare în baterii ca obiectiv: 400-500 MWh.Proiecte cofinanțate din PNRR.
Adăugare de capacitate la sistemul energetic național - Minimul estimat: 2.500 MW noi. Producție în bandă: cel puțin 600 MW, consolidând securitatea energetică.