Ce planuri are noul ministru al Energiei în lupta cu scumpirile?

De Cornelia Zavoianu

Specialist Domeniu Energetic

Cornelia este specialistă în piața de energie din România și content writer la Selectra din 2024. Ea oferă informații actualizate despre piața energetică și se ocupă de strategia SEO și crearea de instrumente pentru ajutarea clienților să aleagă furnizorul potrivit și să economisească.

Parlamentul a dat undă verde lui Bogdan-Gruia Ivan pentru preluarea Ministerului Energiei, deschizând un nou capitol într-un domeniu-cheie al economiei românești. Nominalizarea sa marchează încheierea mandatului predecesorului și o tranziție promițătoare către o guvernare digitalizată, cu accent pe transparență, sprijin social și investiții strategice. Dar poate un fost ministru al Digitalizării să țină aprinsă flacăra reformei într-un sector dominat de inerție și presiuni politice?

Cine este Bogdan-Gruia Ivan?

Bogdan-Gruia Ivan (n. 1979) este licențiat în Informatică (UBB Cluj) și master în Managementul Proiectelor Europene (ASE București), a fost consilier pe politici digitale și secretar de stat pentru strategii digitale (2015–2021), ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării (2021–2025), lector part-time la ASE și coordonator de proiecte de digitalizare în startup-uri, cu contribuții în reviste de specialitate IT.

Sprijin imediat pentru consumatorii vulnerabili - cel mai dur test al mandatului

Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a anunțat că, de la 1 iulie 2025, prețurile la energie electrică nu vor mai fi plafonate de stat. În locul acestui mecanism, autoritățile propun un sistem de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, bazat pe vouchere energetice.

• Cum va realiza aceste măsuri?
   Deși ultimele știri din presă vehiculează că aceste vouchere vor fi digitale și vor intra direct în conturile beneficiarilor, fără carduri fizice sau birocrație, în acest moment nu există informații oficiale detaliate privind implementarea concretă. O ordonanță de urgență este în lucru și urmează să fie lansată în consultare publică.
• Ce înseamnă asta pentru tine?
  Dacă faci parte dintr-o gospodărie cu venituri reduse, este posibil să beneficiezi de un ajutor lunar pentru plata facturii de energie, în valoare de 36 sau 72 de lei. Însă, pentru moment, nu este clar cum vor fi distribuiți acești bani, ce condiții exacte trebuie îndeplinite sau dacă sistemul digital va fi gata la timp.

Obstacole: Lipsa detaliilor tehnice și întârzierea ordonanței ridică riscuri majore. Dacă noul sistem nu este operațional până la 1 iulie 2025, consumatorii vulnerabili ar putea rămâne fără sprijin într-o perioadă de prețuri ridicate. În plus, România trebuie să obțină acordul Comisiei Europene pentru a implementa aceste măsuri fără a încălca regulile privind ajutorul de stat. Astfel, perioada următoare va fi critică pentru credibilitatea și eficiența acestui nou model de protecție socială.

Digitalizare, protecția consumatorilor și transparență în decizii

• Cum va realiza aceste măsuri?
  Ministerul va lansa o platformă digitală unică pentru toate serviciile din sectorul energetic, inclusiv autorizații, licitații și ajutoare. Se va introduce un sistem clar de indicatori de performanță și raportări publice regulate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și pentru transparentizarea facturării.
• Ce înseamnă asta pentru tine?
  Acces mai simplu și mai rapid la servicii energetice (autorizări, informații despre consum, vouchere). Vei putea înțelege mai ușor factura ta de energie, vei fi notificat dacă îți crește consumul și vei avea mai multe pârghii să te plângi în caz de abuzuri.

Obstacole: Digitalizarea sistemului necesită investiții inițiale mari și personal pregătit, care în unele zone lipsește. De asemenea, infrastructura digitală a multor companii energetice este învechită, iar rezistența la schimbare poate întârzia implementarea reală.

Cărbunele – o “asigurare de viață” până în 2028

Pe fundalul dezbaterilor europene privind decarbonarea, Bogdan Ivan Gruia a pledat pentru menținerea în funcțiune a termocentralelor pe cărbune din Valea Jiului cel puțin până în 2028. Potrivit ministrului:

Nu îmi doresc să se închidă nici centralele pe cărbune din Valea Jiului. Am început o discuție foarte clară cu domnul ministru, și vreau să o continui. Am discutat cu doi vicepreședinți ai Comisiei Europene în ultimele două zile. Vreau ca vocea României să fie una foarte clară, să prelungim cu cel puțin trei ani de zile închiderea acestor termocentrale pentru că suntem într-o situație extrem de complexă. Sunt zile în care pentru echilibrarea sistemului energetic național zona de termo poate să ducă până la 30-35% din consum.

• Ce propune noul ministru?
  Bogdan-Gruia Ivan propune menținerea în funcțiune a termocentralelor pe cărbune din Valea Jiului până în anul 2028, argumentând că acestea asigură între 30% și 35% din energia necesară echilibrării sistemului național în perioadele de vârf, în paralel dorește modernizarea acestor capacități prin filtre de emisii și valorificarea ecologică a reziduurilor.
• Cum va realiza acest lucru?
  Ministrul va negocia la nivel european prelungirea termenelor de închidere și intenționează să atragă fonduri UE și parteneriate public-privat pentru instalarea de filtre avansate la emisiile PM10 și NOₓ și transformarea reziduurilor de cărbune în materiale reciclate.
• Ce înseamnă asta pentru tine?
  Pentru consumatorul casnic, aceste măsuri aduc stabilitate în alimentarea cu energie în momentele critice, reduc riscul unor scumpiri bruște, îmbunătățesc calitatea aerului în zonele afectate și susțin economia locală prin noi investiții și locuri de muncă.

Obstacol: Lobby-ul baronilor locali din județele cu tradiție minieră – Gorj, Hunedoara, Valea Jiului – rămâne un factor de presiune. Orice restructurare a sectorului cărbunelui presupune impact electoral și social major. Prelungirea dependenței de cărbune poate afecta credibilitatea țintei de decarbonare și poate bloca accesul la fonduri europene verzi.

Tranziția spre un mix energetic curat și sigur

• Ce propune noul ministru?
  Bogdan-Gruia Ivan propune o tranziție accelerată către un mix energetic diversificat, prin investiții în gaze naturale cu integrare treptată de hidrogen, dezvoltarea energiei nucleare prin micro-reactoare modulare (SMR) și susținerea energiei regenerabile – solară și eoliană – prin noi mecanisme financiare și tehnologii de stocare.
• Cum va realiza acest lucru?
  Ministerul va lansa licitații pentru trei centrale pe gaz cu obligații clare de integrare a hidrogenului, va colabora cu parteneri occidentali pentru studii de fezabilitate privind mini-reactoarele modulare (SMR-urile) și va introduce un program pilot de leasing pentru panouri fotovoltaice rezidențiale la bloc, cu plată în rate lunare direct de pe factura de energie. În paralel, vor fi reorganizate licitațiile cu eoliene suspendate în 2024, cu condiția integrării stocării pe baterii în proiect.
• Ce înseamnă asta pentru tine?
  Pentru tine, ca utilizator casnic, aceste schimbări aduc pe termen mediu un sistem energetic mai stabil, mai curat și, în timp, mai accesibil. Poți beneficia direct de programul de leasing pentru panouri solare, care îți reduce factura fără o investiție inițială, iar noile surse de energie vor contribui la evitarea penelor de curent și limitarea creșterilor bruște de prețuri.

Obstacol: România riscă să piardă miliarde din fonduri europene dacă întârzie proiectele de tranziție energetică. De asemenea, lipsa infrastructurii moderne și posibila opoziție din partea industriei tradiționale pot frâna implementarea planurilor.

Reformarea și eficientizarea companiilor energetice de stat

• Cum va realiza acest lucru?
  Ministerul Energiei va reduce cu 20–30% cheltuielile administrative și va face fuziuni între companii pentru a elimina suprapunerile. Conducerea va fi recrutată transparent, pe criterii de performanță, iar numărul de posturi politizate va fi redus. Se va implementa un tablou de bord pentru evaluarea periodică a performanței fiecărei companii.
• Ce înseamnă asta pentru tine?
  Vei beneficia, în timp, de servicii energetice mai stabile și mai corecte la cost, pentru că banii publici nu vor mai fi irosiți pe funcții inutile și management ineficient. Mai multă responsabilitate în gestionarea banului public înseamnă resurse redirecționate spre investiții reale în rețea și infrastructură.

Obstacol: Reforma poate întâmpina rezistență din partea intereselor politice sau locale, mai ales acolo unde funcții sau contracte sunt menținute artificial. Implementarea rapidă a acestor schimbări poate fi încetinită de birocrație și lipsa voinței politice reale.

Perspective

Bogdan Ivan intră în Ministerul Energiei cu un mix neașteptat: digitalizare accelerată, transparență totală și armonizarea moștenirii termoenergetice cu ambițiile verzi. Însă succesul nu se măsoară în vorbe, ci în fapte și în ritmul lor de implementare. Dacă voucher-ele pentru gospodării ajung impecabil după 1 iulie, noi cei de la Economisi.ro îl vom consacra drept „ministrul economiilor la energie”.

În caz contrar, riscă să rămână doar ministrul promisiunilor verzi într-o Românie cenușie. România are șansa istorică de a-și reconstrui sistemul energetic pentru următorii zeci de ani – mai curat, mai ieftin, mai rezilient. Dar fără o viziune clară și o capacitate reală de execuție, riscă să rămână blocată într-un hibrid disfuncțional: cu investiții întârziate, rețele depășite și consumatori frustrați.

Tranziția verde nu se face cu promisiuni, ci cu infrastructură, strategie și încredere. Viteza cu care vor fi implementate reformele în următorii 2-3 ani va decide dacă România devine un lider regional sau un eșec strategic cu prețuri mari și energie puțină.

• Ce este necesar pentru viitorul energetic românesc?
• Un pact energetic național – România are nevoie de o strategie energetică pe 20 de ani, asumată de toate partidele, pentru a garanta continuitatea și credibilitatea direcției.
• Regândirea rolului prosumatorului – Nu ca povară pentru rețea, ci ca partener în echilibrarea sistemului, sprijinit prin scheme clare de stocare, compensare și integrare.
• Accelerarea investițiilor în rețele inteligente și capacități de stocare – fără aceste două componente, energia verde va deveni o sursă de instabilitate, nu de progres.
• Un cadru fiscal predictibil și stimulativ – cu reguli transparente, fără taxe retroactive și cu stimulente pentru investiții în autoconsum, stocare și eficiență.

De Cornelia Zavoianu

Specialist Domeniu Energetic

Cornelia este specialistă în piața de energie din România și content writer la Selectra din 2024. Ea oferă informații actualizate despre piața energetică și se ocupă de strategia SEO și crearea de instrumente pentru ajutarea clienților să aleagă furnizorul potrivit și să economisească.

Raportează o eroare