Skip to main content
Economisi.ro Compară
Actualizat aprilie 2026

Energia nucleară în România: cum se formează prețul și ce înseamnă pentru factura ta

Cernavodă acoperă 17% din consumul național de electricitate la un cost de producție competitiv, dar prețul final pe factură nu reflectă direct acest cost. Analizăm de ce, ce urmează în 2027-2032 și cât te va costa concret tranziția nucleară.

10.912

GWh producție Cernavodă 2024

17%

din mixul național de electricitate

~7 mld

USD investiție CANDU 3 și 4

2031

prima conectare CANDU 3 estimată

Producția Cernavodă în 2024

Total brut produs

10.912 GWh

scădere de 2,5% față de 2023

Pondere în mixul național

~17%

cea mai mare sursă cu emisii zero

Costul mediu de producție

~25-35 EUR/MWh

de 3-4 ori sub PZU mediu 2024

Detalii despre Cernavodă

Refurbishment Unit 1

Contract EPC semnat

Decembrie 2024

valoare 1,9 miliarde EUR

Deconectare estimată

2027 - 2029

2 ani fără ~5 TWh anual

Durata de viață extinsă

+30 ani, până în ~2060

consorțiu cu KHNP, EDF, Ansaldo

Impact pe factură

Capacități noi în pipeline

CANDU 3 și 4

2 × 720 MWe = 1.440 MWe

conectare estimată 2031-2032

SMR Doicești (NuScale)

6 × 77 MWe = 462 MWe

FID februarie 2026, ~4,9 mld USD

Pondere în mix la 2032

36% țintă

66% din electricitatea fără CO2

Detalii proiecte noi

Date Eurostat actualizate ianuarie 2026

Energia nucleară în UE: harta interactivă 2022 - 2024

Producția netă de electricitate nucleară în GWh, pe statele UE care încă au reactoare în funcțiune. Apasă butoanele pentru a comuta între anii 2022 și 2024 și vezi cum s-a schimbat harta după închiderea reactoarelor germane și conectarea Olkiluoto-3 în Finlanda.

Producția nucleară în UE

An selectat: · total UE: GWh

Franța Spania Suedia Finlanda Belgia Germania Cehia Slovacia Ungaria România Bulgaria Slovenia Olanda Producție GWh sub 20.000 peste 50.000 scalare proporțională cu radicalul

2022

2024

Clasament

Franța +29% între 2022 și 2024: revenirea după criza de coroziune a circuitului secundar din 2022.

Germania la zero: ultimele trei reactoare (Isar 2, Emsland, Neckarwestheim 2) au fost oprite pe 15 aprilie 2023.

Finlanda +29%: Olkiluoto-3 (1.600 MWe) a intrat în regim comercial în aprilie 2023, după 18 ani de șantier.

Surse: Eurostat (ianuarie 2026), World Nuclear Association. Valori 2024 pentru Belgia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Slovenia și Olanda sunt aproximate din comunicatul Eurostat (top 4 + România publicate explicit).

Expertul Selectra explică

Cernavodă: structura, producția și ciclul de operare

Centrala folosește două reactoare CANDU-6 (CANada Deuterium Uranium) cu apă grea presurizată. Tehnologia produce un kilogram de electricitate echivalent cu 2,7 milioane de kilograme de cărbune ars, fără emisii de CO2 în timpul funcționării.

Infrastructura de pe amplasamentul Cernavodă

U1

Unitatea 1 (operațională din 2 decembrie 1996)

Reactor CANDU-6 de 706 MWe brut. Va intra în refurbishment la sfârșitul lui 2027 pentru ~2 ani, urmând să funcționeze încă 30 de ani după repornire.

U2

Unitatea 2 (operațională din 1 noiembrie 2007)

Reactor CANDU-6 identic cu U1, capacitate 706 MWe. Refurbishment-ul propriu este programat la sfârșitul anilor 2030.

U3

Unitatea 3 (în construcție din 2025)

Reactor CANDU-6 nou, 720 MWe. Contract EPCM semnat la COP29 (noiembrie 2024) cu consorțiul Fluor, Sargent & Lundy, AtkinsRéalis, Ansaldo. Conectare la rețea estimată în 2031.

U4

Unitatea 4 (planificată)

Reactor CANDU-6 nou, 720 MWe. Construcție în paralel cu U3, conectare estimată în 2032. Investiția totală pentru U3+U4 este de aproximativ 7 miliarde USD.

DICA

Depozitul Intermediar de Combustibil Ars

Stochează în condiții uscate combustibilul uzat CANDU-6 (uraniu natural) provenit de la Unitățile 1 și 2. Capacitatea este suficientă pentru tot ciclul de viață al ambelor reactoare.

DIDSR

Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive

Stochează temporar deșeurile solide radioactive de joasă și medie activitate de la operarea Unităților 1 și 2.

Cum produce un reactor CANDU-6 electricitate

  1. 1

    Atomii de uraniu natural sunt loviți de neutroni încetiniți cu apă grea (deuteriu) și se rup, eliberând fiecare 2-3 neutroni noi și o cantitate mare de căldură.

  2. 2

    Reacția în lanț este controlată de moderatorul cu apă grea: neutronii sunt încetiniți pentru a menține un nivel constant de fisiune, fără să scape de sub control.

  3. 3

    Căldura este preluată de un al doilea circuit cu apă obișnuită, care se transformă în abur la presiune înaltă.

  4. 4

    Aburul învârte turbinele cuplate la generator, care produc electricitate. Un reactor de la Cernavodă livrează aproximativ 706 MWh pe oră, adică ~5,5 TWh anual la factor de capacitate de 90%.

De ce contează tehnologia CANDU pentru România

Reactorul CANDU folosește uraniu natural (nu îmbogățit), iar combustibilul provine integral din producția FCN Pitești. Asta înseamnă că Cernavodă funcționează fără dependență de filiera de îmbogățire, controlată de un număr restrâns de furnizori globali. Este unul dintre puținele lanțuri energetice 100% indigene din mixul național.

Expertul Selectra explică

De ce energia nucleară ieftină nu se vede direct pe factura ta

Cernavodă produce electricitate la sub 35 EUR/MWh, în timp ce prețul mediu pe Bursa Română de Mărfuri (PZU) a fost de 103,5 EUR/MWh în 2024. Diferența nu îți rămâne ție, consumatorul casnic, și asta nu este o coincidență. Iată mecanismul.

Premisa pe care toate articolele „mainstream” o ratează

„Avem nuclear ieftin, deci factura noastră ar trebui să fie ieftină.”

Această idee este intuitivă, dar greșită din punct de vedere structural. Pe piața angro de electricitate, prețul la fiecare oră nu este media costurilor de producție, ci costul marginal al ultimului MWh necesar pentru a echilibra cererea. În România, acest ultim MWh provine cel mai des din centrale pe gaz natural sau cărbune, nu din nuclear sau hidro. Cernavodă produce la 25-35 EUR/MWh, dar este plătită la prețul de echilibrare al pieței, exact ca toți ceilalți. Surplusul nu ajunge în factura ta: el rămâne între producători (ca rentă inframarginală) și statul român (ca acționar majoritar Nuclearelectrica și prin contribuții la buget).

Comparativ: cât costă efectiv fiecare MWh produs în România

Costul nivelat al energiei (LCOE) include toate cheltuielile de capital, combustibil, operare și mentenanță, raportate pe durata de viață a centralei. Valorile de mai jos sunt aproximate pentru contextul românesc din 2025-2026.

Tehnologie LCOE estimat (EUR/MWh) Funcționează cât
Hidro mari (PHC existente)15 - 25flexibil
Nuclear CANDU refurbishat (Cernavodă 1)25 - 4090% factor
Solar fotovoltaic mare (PPA)35 - 5515-22% factor
Eolian onshore40 - 6525-30% factor
Nuclear nou (CANDU 3 și 4)75 - 11090% factor
Cărbune (Oltenia)85 - 120+ certificate CO2
SMR (NuScale Doicești)95 - 14090% factor
Gaze naturale (CCGT, marginal)100 - 130flexibil, peak
PZU mediu România 2024~103,5a 3-a în UE

Surse: Energynomics, OPCOM, World Nuclear Association, estimări proprii pe baza contractelor publicate. Valorile sunt orientative pentru o gospodărie în 2025-2026.

Cum se formează prețul pe care îl plătești tu

O factură de 250 kWh la o gospodărie tipică în 2026 are aproximativ următoarea structură (preț mediu cu TVA 21%):

Componentă Pondere ~lei la 250 kWh Influențată de nuclear?
Energia activă (preț angro) ~50% ~185 lei Da, indirect
Distribuție (DEER, REM, etc.) ~21% ~78 lei Nu
Transport (TG + TL) ~3% ~10 lei Nu
Servicii sistem + cogenerare + acciză ~3% ~9 lei Nu
CFD (Contribuția Fondul de Dezvoltare) ~0,01% ~0 lei Nu
Marja furnizorului ~5% ~18 lei Nu
TVA (21%) ~17% ~64 lei Nu
Total factură 100% ~370 lei

Doar componenta de „energie activă” (~50% din factură) este expusă la prețul angro, iar pe acel segment Cernavodă concurează cu toate celelalte surse într-un mod care nu îi recompensează direct prețul mic. Restul de ~50% este reglementat sau impozitat și nu se modifică deloc dacă nuclearul produce mai mult sau mai puțin.

Insight non-evident: scenariul 2027-2029

De ce factura ta va crește chiar înainte ca CANDU 3 să intre în funcțiune

Refurbishment-ul Unității 1 este programat să scoată din producție aproximativ 5 TWh anual timp de doi ani (între sfârșitul lui 2027 și 2029). Această cantitate reprezintă peste 8% din consumul anual al gospodăriilor din România. Pentru a o înlocui, sistemul va apela la importuri și la centrale pe gaz, care sunt cele mai scumpe surse marginale. Conform modelelor de echilibrare a pieței, fiecare 1 TWh de nuclear înlocuit cu gaz crește prețul mediu pe PZU cu aproximativ 1,5-3 EUR/MWh.

Lipsă de producție

~10 TWh

cumulat 2027-2029

Creștere PZU estimată

+8 până la +15 EUR/MWh

scenariu fără import suficient

Impact gospodărie 250 kWh/lună

+3 până la +10 lei/lună

la dispariția plafonului

Acest impact ar fi mai mare dacă plafonul de preț reglementat ar dispărea concomitent (calendarul actual prevede liberalizare progresivă în 2025-2026). Furnizorii cu portofolii axate pe ofertă liberă, precum cei pe care îi prezentăm la economisi.ro/energie/furnizori, vor reflecta primii această schimbare.

Subvenția pe care nu o vezi: cum finanțează factura ta noile reactoare

Investițiile pentru CANDU 3 și 4 (~7 mld USD) și SMR Doicești (~4,9 mld USD) sunt mult prea mari pentru a fi finanțate exclusiv din vânzarea de electricitate. Mecanismele care fac proiectele bancabile presupun, în diverse forme, transferarea unei părți din risc către consumatorul final:

  • 1

    Contracte CfD (Contract for Difference)

    Statul garantează un preț minim per MWh pentru noua producție. Dacă piața plătește mai puțin, diferența este acoperită de o componentă în factura tuturor consumatorilor (similar cu modelul Hinkley Point C din Marea Britanie, ~92,50 GBP/MWh indexat).

  • 2

    RAB (Regulated Asset Base)

    Modelul britanic pentru Sizewell C: chiar și în timpul construcției, o parte din costul de capital este recuperat lunar prin tarife reglementate. România nu a confirmat încă oficial acest model, dar este în discuție pentru SMR.

  • 3

    Garanții suverane și împrumuturi cu dobândă subvenționată

    US EXIM finanțează 3,4 mld USD pentru CANDU 3-4, plus 98 mln USD pentru pre-EPC SMR. Aceste împrumuturi sunt garantate de statul român, deci de toți contribuabilii.

Concluzia analistului: ai motive solide să susții investiția în nuclear (decarbonizare, securitate energetică, prețuri stabile pe termen lung de 30-60 de ani), dar trebuie să accepți că plata se face acum, gradual, prin componente reglementate. Nu te aștepta la o reducere imediată a facturii din cauza nuclearului. Beneficiul real apare în deceniul 2035-2055, când CANDU 3-4 vor produce electricitate cu un cost amortizat de ~30-50 EUR/MWh, în timp ce gazul va fi probabil de 130-180 EUR/MWh sub presiunea ETS și a tranziției.

Ce poți face concret ca gospodărie

  • Compară furnizorii cel puțin o dată pe an, mai ales înainte de 2027. Diferențele între ofertele concurențiale pot ajunge la 20-30 lei/lună la 250 kWh; în 2028, când lipsa Unității 1 se va simți pe PZU, această diferență va crește.
  • Atenție la ofertele cu preț fix pe 12-24 luni. Pentru perioada 2027-2029 ele pot deveni mai avantajoase decât tarifele variabile, exact din cauza presiunii pe PZU în absența unității nucleare.
  • Investiția în autoconsum (panouri fotovoltaice + baterie) are sens economic exact pentru ca prețurile angro vor fi mai volatile în deceniul 2027-2035, când vechile resurse ies din funcțiune iar cele noi încă nu au sosit la capacitate plină.
  • Urmărește vot parlamentar pentru CfD-uri sau RAB: când cadrul legal va fi adoptat, componenta reglementată din factură (azi ~3% pentru cogenerare) ar putea include o nouă linie pentru investițiile nucleare. Asta nu este neapărat rău, dar este vizibil pe factură.

Expertul Selectra explică

CANDU 3 și 4: cea mai mare investiție energetică post-1989

Două reactoare CANDU-6 noi, identice tehnologic cu Unitățile 1 și 2 dar mai eficiente la combustibil. Investiția totală este estimată la ~7 miliarde USD, cu finanțare distribuită între SUA, Canada, Italia și statul român.

Cronologia proiectului

2014

Memorandum cu CGN (China General Nuclear)

Acord-cadru pentru construirea CANDU 3-4 cu finanțare chineză. Anulat în 2020 sub presiunea SUA și a sancțiunilor împotriva CGN.

2020

Pivot strategic: parteneriat cu SUA și Canada

Acord interguvernamental România-SUA semnat în octombrie 2020 (~8 mld USD), urmat de acord cu Canada pentru tehnologie CANDU.

2024

Contract EPCM semnat la COP29 (noiembrie)

Consorțiu Fluor (lider), Sargent & Lundy, AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare. Pre-EPC început imediat după semnare.

2025

Începerea lucrărilor pregătitoare

Lucrări civile și de infrastructură pe amplasament; finalizarea documentației de mediu. Împrumut JP Morgan de 80 mln EUR pentru continuarea fazei pre-EPC.

2026

Decizie Finală de Investiție

Aprobarea pachetului financiar complet și semnarea contractului EPC final. Începerea producției componentelor lungi (vase de presiune, turbine).

2031

Conectare estimată Unitatea 3

Dacă șantierul respectă graficul (durată tipică pentru CANDU-6: 69-78 luni). Putere brută 720 MWe, contribuție anuală ~5,7 TWh.

2032

Conectare estimată Unitatea 4

Decalată cu 12 luni față de Unitatea 3. Cele patru unități împreună vor putea livra ~22-23 TWh anual (~36% din consumul total al României).

Finanțarea: cine acoperă cele ~7 miliarde USD

US

US EXIM Bank

3,4 mld USD

cea mai mare componentă

IT

Italia (SACE)

2,2 mld USD

via Ansaldo Nucleare

CA

Canada (EDC)

1,4 mld USD

tehnologie CANDU și AtkinsRéalis

RO

Stat român + capital privat

~1 mld USD

Nuclearelectrica + bugetul de stat

Notă: Februarie 2026, Comisia Europeană a deschis o investigație privind ajutorul de stat acordat refurbishment-ului Unității 1. O decizie favorabilă este așteptată în cursul anului 2026 și ar valida implicit modelul aplicabil pentru CANDU 3-4.

Expertul Selectra explică

SMR Doicești: primul reactor modular mic din Europa

România va găzdui prima centrală cu reactoare modulare mici (Small Modular Reactors) din Europa, pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Tehnologia este NuScale (SUA), cu module standardizate de 77 MWe.

Decizie Finală de Investiție

Aprobată 12 februarie 2026

Acționarii Nuclearelectrica au aprobat oficial trecerea la faza de pre-EPC. Studiile FEED 2 (Front-End Engineering Design, etapa 2) au fost finalizate, iar costurile de capital au fost recalculate cu o marjă de incertitudine de ±20-30%. Prima conectare la rețea este țintită pentru sfârșitul deceniului sau începutul anilor 2030.

Capacitate

462 MWe

6 module × 77 MWe

Cost total

~4,9 mld USD

±20-30%

Pre-EPC

15 luni

600 mln USD

Producție anuală

~3,6 TWh

la factor 90%

Avantajele tehnologiei SMR

  • Modularitate: module identice fabricate în serie reduc costurile pe termen lung.
  • Răcire pasivă: NuScale folosește convecția naturală, fără pompe active necesare în cazuri de urgență.
  • Reutilizare amplasament: Doicești este o fostă termocentrală, deci infrastructura de conectare la rețea există deja.
  • Pionierat regional: România poate exporta know-how și forme de servicii pentru proiecte similare în Polonia, Ucraina, Bulgaria.

Riscuri și incertitudini reale

  • Cost pe MWe ridicat: ~10,6 mln USD/MWe pentru SMR vs ~5-6 mln USD/MWe pentru CANDU clasic. SMR-urile devin competitive doar dacă seria de producție este suficient de mare.
  • Anularea proiectului UAMPS din SUA în 2023 (NuScale Carbon Free Power Project) a ridicat semne de întrebare privind viabilitatea comercială a tehnologiei la actuala scară de cerere.
  • Marja ±20-30% la cost este foarte mare pentru o investiție FID-aprobată: în scenariul superior, costul real ar putea atinge 6,4 mld USD.
  • Combustibil HALEU: NuScale are nevoie de uraniu îmbogățit până la 4,95% (vs 0,7% natural pentru CANDU). Lanțul de aprovizionare HALEU este dominat de Rusia (Tenex), o vulnerabilitate strategică în actualul context.

Expertul Selectra explică

Energia nucleară: avantaje structurale și limite reale

Analiza echilibrată, fără hype și fără demagogie anti-nucleară. Atât beneficiile cât și costurile sunt importante pentru o decizie informată.

Avantaje confirmate

  • Producție continuă, baseload garantat

    Factor de capacitate ~90%, independent de vânt, soare sau debit hidraulic. Cernavodă funcționează 24/7, exact ce are nevoie sistemul ca punct de echilibru.

  • Emisii de CO2 negligibile în operare

    Cernavodă evită emisia a ~10-12 milioane tone CO2 anual față de o termocentrală pe gaz echivalentă.

  • Densitate energetică extremă

    1 kg uraniu natural eliberează energia echivalentă a 2,7 milioane kg de cărbune, cu volume de combustibil incomparabil mai mici.

  • Lanț 100% indigen pe combustibil

    FCN Pitești produce combustibilul CANDU local; mineritul de uraniu de la Crucea (Suceava) și Câmpuri (Bacău) furnizează materia primă.

  • Cost amortizat ultra-competitiv pentru reactoare existente

    Refurbishment-ul costă mai puțin decât construcția nouă, iar amortizarea este împărțită pe încă 30 de ani de operare.

Limite și costuri ascunse

  • Costuri de capital uriașe pentru reactoare noi

    ~7 mld USD pentru CANDU 3-4, ~4,9 mld USD pentru SMR. Riscul de depășire a bugetului este structural în acest sector (Olkiluoto-3 a costat de 3 ori mai mult decât bugetul inițial).

  • Deșeuri radioactive de mare activitate

    Combustibilul ars trebuie izolat și răcit timp de zeci de mii de ani. Niciun depozit geologic profund nu este încă operațional în UE; toate țările folosesc soluții temporare.

  • Inflexibilitate față de cererea variabilă

    Reactoarele CANDU funcționează optim la putere constantă; nu sunt potrivite pentru a urmări vârfurile de cerere zilnică, ceea ce solicită surse complementare flexibile.

  • Lipsa beneficiului direct pe factura consumatorului

    Așa cum am arătat în secțiunea de mai sus, costul de producție mic nu se transferă în preț reglementat. Beneficiul este sistemic și pe termen lung, nu lunar și individual.

  • Concentrare a riscurilor pe un singur amplasament

    Toate cele patru viitoare unități sunt la Cernavodă. Un eveniment major (cutremur, sabotaj, inundație Dunăre) ar putea afecta simultan ~36% din producția națională.

Expertul Selectra răspunde

Întrebări frecvente despre energia nucleară în România

Pe piața angro de electricitate, prețul fiecărei ore se formează la costul marginal al ultimului MWh necesar pentru a echilibra cererea. În România, acest ultim MWh provine cel mai des din centrale pe gaz natural, nu din nuclear. Cernavodă produce la 25-35 EUR/MWh, dar este plătită la prețul de echilibrare al pieței (~100 EUR/MWh în 2024). Diferența nu ajunge în factura consumatorului casnic; ea rămâne ca rentă inframarginală la producători și la statul român (acționar majoritar Nuclearelectrica).

Costul de producție al Cernavodă (Unitățile 1 și 2 amortizate) este estimat la 25-35 EUR/MWh, conform rapoartelor Nuclearelectrica și estimărilor World Nuclear Association. După refurbishment-ul Unității 1, costul nivelat (LCOE) pe noua durată de viață crește la ~40-55 EUR/MWh, dar rămâne sub PZU mediu actual.

Lipsa a 5 TWh anual timp de doi ani va presa prețul angro în sus, mai ales în orele de vârf. Modelele estimează o creștere de 8-15 EUR/MWh la PZU, ceea ce s-ar traduce, în absența plafonării, în 3-10 lei/lună suplimentar pentru o gospodărie cu 250 kWh/lună. Gospodăriile cu ofertă fixă semnată înainte de 2027 sunt protejate; cele pe ofertă variabilă vor simți creșterea direct.

LCOE estimat pentru CANDU 3-4 este 75-110 EUR/MWh în primii ani de operare (componentă mare de amortizare). Asta este peste prețul angro de astăzi, dar competitiv față de gaz cu ETS la 90-120 EUR/tonă CO2. Beneficiul real pentru factură apare după 2045-2055, când investiția se amortizează parțial iar costul scade către 30-50 EUR/MWh, în timp ce gazul va fi probabil 130-180 EUR/MWh.

Reactorul CANDU-6 este amplasat într-o anvelopă etanșă din beton precomprimat, are două sisteme independente de oprire rapidă, iar volumul mare de moderator cu apă grea acționează ca tampon termic care absoarbe căldura excesivă. CNCAN (autoritatea națională) și ENSREG (organismul european) verifică periodic stress-test-urile post-Fukushima. Unitățile 1 și 2 au trecut toate evaluările desfășurate între 2011 și 2024.

Tehnologia NuScale a primit certificare de design de la NRC (Nuclear Regulatory Commission, SUA) în 2023, prima de acest fel pentru un SMR. Reactorul folosește răcire pasivă prin convecție naturală, ceea ce elimină dependența de pompe în caz de pană de curent. Riscurile sunt în principal economice (cost peste estimări) și legate de lanțul de aprovizionare HALEU, nu de siguranța operării.

Combustibilul nuclear pentru CANDU este 100% românesc: uraniul natural este extras la Crucea (Suceava) și prelucrat la Feldioara, iar fasciculele de combustibil sunt fabricate la FCN Pitești. Pentru SMR, lanțul HALEU este în prezent dependent de Rusia (Tenex) sau de viitoarea capacitate occidentală (URENCO, Centrus). Aceasta este o vulnerabilitate strategică pentru proiectul Doicești, urmărită activ de Comisia Europeană.