Corupția e de vină? Plecarea CEO-ului Hidroelectrica și efectul de pe bursă
OMV Petrom a recucerit, vineri, 19 septembrie 2025, la ora 12:05, titlul de cea mai valoroasă companie listată la BVB, detronând Hidroelectrica. Dar nu e doar o poveste despre cifre: e despre încredere, guvernanță și fonduri europene blocate. Și, da, are și partea emoțională care a zguduit piața: CEO-ul Hidroelectrica și-a încheiat mandatul „de comun acord” cu Consiliul oficial pentru a proteja banii din PNRR. Ce înseamnă concret această decizie și cum s-a văzut la cotații?
Demisia CEO-ului Hidroelectrica: între scandal, risc și salvarea banilor europeni
Comisia Europeană a identificat lacune serioase în guvernanța Hidroelectrica (jalonul 121 din PNRR). Ca urmare, a suspendat parțial plata unei tranșe din PNRR, estimată la 227–228 milioane €, și a cerut corecturi în termen de șase luni. Obstacolul semnalat de Bruxelles a fost legat de numirile conducerii, considerate neconforme cu cerințele de transparență și competență.
Pentru a elimina riscul, conducerea și Consiliul Hidroelectrica au decis încheierea mandatului unor membri ai Directoratului. Motivul oficial al CEO-ului, Karoly Borbely: prioritatea a fost evitarea unei penalizări pentru România (aproximativ 16 milioane €) și reducerea riscului de depreciere a valorii acțiunilor H2O.
Află care este cel mai ieftin furnizor la energie electrică în septembrie 2025
Este corupția de vină?
Nu neapărat. Problemele semnalate de Comisia Europeană țin de guvernanță și proceduri de selecție netransparente, nu de infracțiuni dovedite. Jalonul 121 cere proceduri clare, obiective și comisii neutre pentru numirea conducerilor companiilor energetice de stat. Bruxelles a constatat că unele criterii nu au fost respectate și a suspendat o tranșă PNRR (~227–228 mil. €) până la remediere.
Demisia CEO-ului și a unor membri ai Directoratului Hidroelectrica a fost o măsură de urgență pentru a se alinia cerințelor de guvernanță și a proteja fondurile UE, nu o recunoaștere automată a corupției. Practic, e vorba de vulnerabilități procedurale și riscuri de favoritism, nu de o dovadă de infracțiune penală.
Pentru investitori, impactul este ambivalent: confirmă slăbiciuni în guvernanță, dar arată și că problema e recunoscută și se iau măsuri. Piețele detestă incertitudinea, iar demisia CEO-ului transmite un mesaj dublu: admiterea unei erori și voința de a remedia situația, ambele influențate de teama de a pierde fonduri europene vitale.
De ce a plecat CEO-ul
Plecare „de comun acord” = soluție accelerată pentru a elimina obstacolul procedural indicat de Comisie. Motivațiile oficiale comunicate (inclusiv de Karoly Borbély) au fost:
- Să nu pierdem tranșa PNRR - blocarea banilor pune în pericol proiecte financiate și poate genera costuri pentru stat.
- Să evităm eventuale penalizări (în declarații s-a menționat și o sumă de referință, ~16 mil. €, legată de riscuri/penalizări) și să arătăm bunăvoința pentru remediere.
- Să arătăm Comisiei că România ia măsuri concrete (schimbarea conducerii era unul dintre pașii care pot fi interpretați ca aliniere la cerințele de guvernanță).
- Să reducă presiunea pe prețul acţiunilor H2O, adică o mișcare menită să stabilizeze valoarea de piață prin eliminarea incertitudinii.
Ce s-a văzut pe bursă?
Pe termen scurt, evenimentul a creat volatilitate: investitorii au re-evaluat riscul Hidroelectrica, iar OMV Petrom la un moment dat a depășit H2O în topul capitalizărilor (ora 12:05, 19 septembrie 2025).
Pe termen mediu, efectul real depinde de două lucruri: viteza și transparența cu care Hidroelectrica aplică remedierile cerute de Bruxelles și cum sunt gestionate noile numiri (dacă vor respecta criteriile de selecție competitive, neutre și documentate solicitate de PNRR).
Schimbarea CEO-ului a fost un factor important în reacția pieței, dar nu singurul. A precipitat o reevaluare a riscului de guvernanță la Hidroelectrica, permițând concurenței (Petrom) să profite pe termen scurt. Dacă măsurile de corecție sunt credibile și rapide, piața poate răsplăti „curățenia” guvernanței iar demisia va rămâne o poveste de criză gestionată cum trebuie. Dacă nu volatilitatea și discountul de guvernanță pot persista, iar întrebarea din titlu va rămâne pe buzele investitorilor: „să fie oare corupția de vină?” până când transparența va da un răspuns clar.
Cine rămâne la conducere la Hidroelectrica?
După plecarea de comun acord a CEO-ului Karoly Borbely și a CFO-ului Marian Fetiţa, Consiliul de Supraveghere a desemnat interimari pentru cele două funcții. Bogdan-Nicolae Badea va prelua conducerea executivă ca CEO interimar, iar Radu-Ioan Constantin va exercita atribuțiile de CFO. Decizia urmărește să asigure stabilitatea și continuitatea companiei într-un moment tensionat, marcat de presiunile Bruxelles-ului privind guvernanța și riscul blocării fondurilor PNRR. Numirile sunt temporare și vor fi urmate de un nou proces de selecție, care reprezintă un test esențial de guvernanță pentru Hidroelectrica.
Fi la curent cu ultimele știri
Află cele mai relevante știri, analize și tendințe din sectorul energetic – de la energie regenerabilă și tranziția verde, la evoluțiile pieței gazelor, electricității și politicilor publice.
Citește❓Ce este PNRR și de ce contează?
❓Ce înseamnă „jalonul 121” concret?
❓Ce i-a cerut Bruxelles exact Hidroelectrica?
- Selecții deschise și competitive pentru conducere.
- Documentare clară a numirilor făcute.
- Reguli pentru evitarea conflictelor de interese.
- Rapoarte și dovezi despre măsurile implementate.
- Rremediere în termen de 6 luni pentru a debloca plata tranșei.