Câți prosumatori sunt în România?

De Cornelia Zavoianu

Specialist Domeniu Energetic

Cornelia este specialistă în piața de energie din România și content writer la Selectra din 2024. Ea oferă informații actualizate despre piața energetică și se ocupă de strategia SEO și crearea de instrumente pentru ajutarea clienților să aleagă furnizorul potrivit și să economisească.

Numărul prosumatorilor din România a crescut de la 110.355 (1.443 MW) la sfârșitul lui 2023 la peste 203.894 (2.441 MW) în ianuarie 2025. Creșterea accelerată se datorează sprijinului guvernamental și scăderii costurilor. În doar doi ani, capacitatea fotovoltaică a crescut de zece ori.

Prosumatorii – consumatori de energie electrică care produc și furnizează surplus de energie din panouri solare – au cunoscut o creștere exponențială în România.

Conform ultimelor date raportate la ANRE, la finalul lunii aprilie 2025, în România sunt înregistrate peste 219.000 de prosumatori conectați la rețeaua electrică. Aceștia sunt răspândiți în mod diferit în țară, în funcție de operatorii de distribuție.

Date ANRE

Potrivit datelor ANRE, la sfârșitul anului 2023 erau 110.355 de prosumatori înregistrați, cu o capacitate instalată totală de 1.443 MW. La 30 noiembrie 2024 numărul acestora a ajuns la 194.903 (capacitate 2.336,96 MW), iar la 31 ianuarie 2025 depășea 203.894 prosumatori (2.441,59 MW).

Evoluția rapidă se datorează în mare parte programelor guvernamentale de sprijin și scăderii costurilor tehnologiilor fotovoltaice. De exemplu, în iulie 2022 capacitatea instalată era de numai ~200 MW, iar în iulie 2024 aproape 2.000 MW.

Date ANRE

Date ANRE

Cel mai important program pentru prosumatori este programul Casa Verde, derulat de AFM. Pentru 2025, AFM a anunțat: Un buget-record de 2,2 miliarde lei și separat de 400 milioane lei pentru baterii de stocare.

• 🌿 Programul Casa Verde
  Implementare: proiectele trebuie finalizate până la 30 septembrie 2025, iar plățile până la 31 decembrie 2025.
• ⚡ Programul Electric Up
  Finanțează IMM-uri și operatori HoReCa pentru instalarea sistemelor fotovoltaice (27–100 kWp) și stații de încărcare EV (minim 22 kW).
• 🏠 Programul Casa Eficientă Energetic
  Sprijină persoanele vulnerabile și gospodăriile în risc de sărăcie energetică cu bonuri valorice pentru eficiență energetică și fotovoltaice, finanțat prin PNRR.
• Compensarea cantitativă 1:1 (valabilă până în 2030) pentru prosumatorii sub 200 kW – surplusul din vară poate fi folosit iarna, fără costuri suplimentare.
• Reducere TVA -De la 1 ianuarie 2024, panourile și echipamentele conexe beneficiază de TVA redusă (9%), însă aplicarea la baterii variază (uneori se aplică 19%) din cauza interpretărilor regionale ale ANAF.

Prosumatorii din România se confruntă cu mai multe piedici în practică:

1. Întârzieri la racordare
   Mulți beneficiari ai programelor naționale reclamă întârzieri mari în avize, racordări sau decontări, daorate lipsei de personal și subfinanțare în infrastructura de rețea cu care se confruntă operatorii de distribuție.
   
   Conform Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), operatorii de distribuție racordează în medie doar 300 de prosumatori pe zi, fiind depășiți de cerere din cauza resurselor umane limitate și a investițiilor insuficiente în rețea.
   
   Datele ANRE arată că doar 41 % din proiectele de regenerabile cu aviz tehnic au fost racordate în termen de 18 luni, reflectând subfinanțarea și infrastructura învechită a rețelelor regionale.
2. Reglementare compensare
   OUG nr. 143/2021 (MO 990/2021) a introdus compensarea cantitativă pentru prosumatorii cu instalații ≤200 kW: aceștia plătesc doar diferența dintre energia consumată și cea livrată în rețea, putând reporta surplusul 24 luni. Această schemă este însă valabilă doar până la 31 dec 2030. 
   
   După 2030, legea prevede că prosumatorii mici vor trece la regularizare financiară, primind prețul mediu PZU al lunii de producție (nu 1:1). Această incertitudine legislativă de după 2030 este un obstacol: e nevoie de lămuriri dacă se vor extinde avantajele actuale sau se va trece la un sistem de plată mai mic pentru energia exportată.
3. Fiscalitate confuză
   Legea 39/2023 a introdus TVA de 9 % pentru sistemele fotovoltaice, însă normele menționează că bateriile sunt incluse doar la kiturile off‑grid. În practică, ANAF aplică o interpretare diferită: în județe precum Gorj bateriile on‑grid sunt taxate tot cu 9 %, în Olt și Timiș – cu TVA standard de 19 %. Asociația Prosumatorilor spune că această ambiguitate fiscală “creează confuzie” și penalizează investițiile în baterii.
   
   Un alt aspect este că mulți prosumatori evită să vândă energie din cauza lipsei de claritate fiscală, temându-se că vor fi considerați producători comerciali.
4. Lipsa suportului pentru comunități
   România a transpus abia în 2022 (prin OUG 163/2022) prevederile UE privind comunitățile de energie. Deși există prevederi pentru comunitățile energetice în Legea energiei şi regulamente ANRE, normele de aplicare întârziate înseamnă că până acum nu există proiecte funcționale de comunități de prosumatori.
   
   Împărțirea energiei verzi în exces în comunități locale nu este încă clar reglementată, iar ANRE nu a emis ordine detaliate. Consecință: comunitățile de energie – care permit prosumatorilor să-și valorifice direct surplusul local – sunt practic inexistente în România. Până la clarificarea regulilor, acest mecanism rămâne un potențial neexploatat.

În alte state UE evoluția prosumatorilor variază, în funcție de politica energetică și sprijin:

În termeni absoluți, România (2,44GW) rămâne sub media UE , dar are cea mai rapidă creștere procentuală, grație programelor guvernamentale generoase. Germania şi Italia conduc detașat în capacitate, iar Franța avansează accelerat pe segmentul self‑consumption.

Politici de sprijin

• Spania
  • Compensare lunară - surplusul solar e creditat direct pe factură.
  • Grupuri de autoconsum (≤100 kW) - Un grup de vecini sau prieteni îşi pun panourile la comun (maxim 100 kW total) și îşi împart energia între case, fără să fie obligaţi să dea toată energia mai întâi în reţeaua mare.
• Danemarca
  • Compensare flexibilă 6 luni, trimestru sau lunar pentru instalaţii mici.
  • Permis “one‑stop shop” - În loc de o grămadă de hârtii și aprobări separate, depui un singur formular pentru instalaţii ≤ 50 kW și, dacă nu primești obiecții în 30 de zile, proiectul trece automat.
• Olanda
  • Net‑metering fără limită: compensare 100 % a energiei injectate, facturare anuală.
  • Standard tehnic unic - Toate invertoarele şi panourile trebuie să respecte aceleaşi reguli de siguranţă și compatibilitate, astfel reduce costurile cu echipamentele și instalarea.
• Germania
  • Feed‑in tariffs garantate 20 ani - Statul garantează că îți cumpără toată energia produsă la un preț fix pentru 20 de ani, oferindu-ți certitudinea unui venit stabil.
  • Bonus preț - market premium - După ce expiră feed‑in, prosumatorii vând energia la preț de piață și primesc un bonus (“premium”) adițional ca diferență între prețul de piață și un nivel minim garantat.
  • Cooperative locale ≤ 750 kW - Grupuri de cetățeni pot instala împreună un parc solar mic, își împart energia produsă și plățile de operare, fără a fi proprietari individuali ai întregii instalații.
• Italia
  • Scambio sul posto - se compară energia trimisă în rețea cu cea consumată în aceeași perioadă, iar factura reflectă exact diferenţa cantitativă, fără să faci două contracte separate.
  • Superbonus 110 % - Statul a rambursat 110 % din cheltuielile pentru renovare energetică și instalare PV (ex. izolație + panouri), astfel proiectul a ieșit chiar pe minus pentru beneficuari.

Creșterea rapidă a prosumatorilor reconfigurează mixul energetic și influențează formarea prețurilor: în zilele cu soare abundent, surplusul de energie solară scade prețul marginal pe piața en‑gross, ba chiar generează rate negative în orele de vârf, când supraoferta îi forțează pe operatorii de rețea să stocheze energia sau să o exporte.

În România, prosumatorul domină amiază oferta: conform Asociației Prosumatorilor, la prânz exportăm ieftin, iar seara importăm scump. Cu alte cuvinte, excesul solar de zi scade prețul (uneori sub costul de producție), iar apoi nevoia de energie la apus determină importuri scumpe.

Consumatorul casnic câștigă din economiile la factura proprie (autoconsumând-și producția) și din subvenții directe, de subvenții directe. Totuși, rețeaua electrică trebuie să gestioneze mai eficient vârfurile locale de consum, ceea ce impune investiții în soluții de flexibilitate, precum baterii și rețele inteligente (smart grid).
Per ansamblu, creșterea numărului de prosumatori tinde să reducă prețul mediu al energiei pe termen mediu, dar provoacă o creștere a volatilității zilnice și generează presiuni suplimentare asupra sistemului, în special în ceea ce privește echilibrarea rețelei și costurile de transport.

România a cunoscut în ultimii ani o creștere exponențială a numărului de prosumatori – gospodării sau companii care își produc propria energie electrică, de regulă din surse regenerabile (în special fotovoltaice), și livrează surplusul în rețea. Acest fenomen reflectă un val european în care cetățenii devin actori activi în sistemul energetic.

În iunie 2025, România a depășit pragul de 150.000 de prosumatori conectați, cu o putere totală instalată ce trece de 1.500 MW, potrivit datelor oficiale de la ANRE. Dacă trendul se menține și sprijinul guvernamental continuă, România ar putea ajunge până în 2030 la 300.000–400.000 de prosumatori, iar în scenariul optimist – chiar peste 500.000.

Planul Energetic Național și PNIESC îşi propun o extindere cu aproximativ 3.700 MW a capacităţii fotovoltaice până în 2030. Aceasta ar putea însemna între 500.000 și 600.000 de gospodării devenite prosumatori, dacă programele de sprijin continuă în ritmul actual. În scenariul optimist, numărul total de prosumatori ar putea depăşi 300.000–400.000 până la orizontul 2030.

De Cornelia Zavoianu

Specialist Domeniu Energetic

Cornelia este specialistă în piața de energie din România și content writer la Selectra din 2024. Ea oferă informații actualizate despre piața energetică și se ocupă de strategia SEO și crearea de instrumente pentru ajutarea clienților să aleagă furnizorul potrivit și să economisească.

Raportează o eroare