Tichetul de energie – colacul de salvare pentru facturi duble post‑plafonare

Creat pe
min timp de citire
Imagine cu o pusculita pe o factura la energie si un bec aprins in fundal

România a renunțat la plafonarea prețului la energie, expunând milioane de gospodării la tarife mai mari, ce pot depăși 1,5 lei/kWh. Primele facturi majorate vor veni în august și vor afecta o populație deja fragilă, dintre care 1 din 4 români trăiește în vulnerabilitate energetică. Statul oferă un nou ajutor direcționat de 50 lei/lună, sub formă de tichet de energie destinat doar consumatorilor cu venituri mici. Deși mai sustenabil bugetar, sprijinul este insuficient pentru a proteja consumatorii cu venituri medii, care rămân complet expuși șocului pieței libere.

Perioada de acoradre a tichetelor de energie este 1 iulie 2025–31 martie 2026.

Mecanismul de Sprijin: Tichetul Electronic de Energie

În contextul crizei energetice și al încetării schemei de plafonare la 30 iunie 2025, OUG 35/2025 instituie, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, un ajutor lunar de 50 lei sub forma unui tichet electronic de energie destinat exclusiv achitării facturilor de energie electrică – o sumă care se încarcă lunar într‑un cont de mandat poștal asociat locului de consum (POD).

Tichetul electrocnic de energie
Cine poate primi?
  • Persoane singure cu venit net lunar ≤ 1.940 lei.
  • Familii cu venit net lunar pe membru ≤ 1.784 lei.

*În ambele cazuri, domiciliul și reședința trebuie dovedite în România; beneficiarii de servicii sociale rezidențiale și persoanele fără act de identitate valid nu sunt eligibili

Cum și unde se solicită?
  • Cererea se depune online în platforma EPIDS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), care verifică automat criteriile de venit și datele de consum.
  • Cine nu poate accesa online primește asistență gratuită la oficiile poștale și la ghișeele primăriilor desemnate.
Ce acoperă?
  • 50 lei/lună, indiferent de mărimea familiei sau de volumul consumului real (dar doar pentru un singur POD).
  • Suma poate fi folosită strict pentru plata facturilor de energie electrică emise după 1 iulie 2025 și valabile pe perioada de aplicare a ordonanței.
  • Soldul necheltuit rămâne disponibil 12 luni de la ultima încărcare; sumele neutilizate la expirarea tichetului se returnează la ANPIS

Cum primești tichetul?

Pentru a primi tichetul de 50 lei, consumatorul trebuie să depună o cerere online în aplicația informatică EPIDS (dezvoltată de STS).Solicitarea include datele familiei şi adresa locului de consum, acestea vor fi verificate automat pe baza bazelor de date ale statului.

Persoanele fără acces la internet sau cu dificultăți de folosire a platformei vor putea fi asistate de angajați ai primăriilor sau ai oficiilor poștale, care au obligația de a asigura suport logistic și introducerea datelor în EPIDS. Tichetul nu are valoare nominală şi nu se ridică fizic: după validarea cererii beneficiază de o încărcare lunară de 50 lei într-un cont de mandat poștal asociat locului de consum, care va fi folosit exclusiv pentru plata facturilor de energie electrică.

Cererea trebuie depusă rapid!

Termenul-limită pentru includerea sprijinului din iulie 2025 este de 30 de zile de la intrarea în vigoare a măsurii. După această perioadă, sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii dacă sunt îndeplinite condițiile.

Ce aduce noul tichet de energie de 50 lei

Pentru a înţelege cine câştigă şi cine plăteşte preţul schimbării mecanismelor de sprijin, analizăm cele două abordări din perspectiva consumatorilor, a statului şi a eficienţei pe termen lung.

Plafonarea vs. Tichetul de 50 lei

Mecanism

Avantaje

Provocări

Plafonarea/compensarea (OUG 6/2025)
  • Consumator
    Protecţie universală: toţi consumatorii au beneficiat de acelaşi preţ plafonat, indiferent de venit sau consum.
    Predictibilitate: facturile au rămas stabile pe durata crizei.
  • Stat
    Impact imediat: implementare rapidă prin furnizori, fără sistem de aplicaţii noi.
  • Consumator
    Inechitate socială: familiile cu venituri mici au primit acelaşi ajutor ca cele cu venituri mari, iar avantajul plafonării nu a ţintit vulnerabilitatea socială.
    Complexitate în estimarea costului real de consum și de compensare
  • Stat
    Costuri foarte mari: cheltuieli bugetare uriaşe, estimate la zeci de miliarde de lei, care pot afecta sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
    Fluxuri financiare îngreunate: plăţile compensatorii întârziate către furnizori.
Tichetul electronic de energie de 50 lei (OUG 35/2025)
  • Consumator
    Ţintire socială: sprijin direct pentru persoanele şi familiile cu venituri sub pragurile stabilite.
    Control bugetar: fiecare beneficiar primeşte o sumă fixă, previzibilă.
  • Stat
    Buget controlat: cost total estimat la circa 1 mld. lei, semnificativ mai mic decât vechea schema.
    Reducerea pierderilor prin ţintirea strictă a celor eligibili.
  • Consumator
    Valoare limitată: 50 lei acoperă doar o parte din creşterea facturilor (aprox. 20–30%).
    Dependenţă de cerere: cei ne‑informați sau fără acces online pot rămâne neincluşi dacă nu completează EPIDS.
  • Stat
    Administrativ complex: necesită dezvoltarea şi întreţinerea EPIDS, interconectarea bazelor de date şi suportul logistic la primării/poştă.
    Impact social redus: nu protejează consumatorii cu venituri medii care rămân vulnerabili.

Pe termen lung, măsura aduce beneficii macroeconomice clare: control bugetar, aliniere la principiile pieței libere și încurajarea responsabilității energetice. Totuși, la nivel microeconomic, tranziția poate fi dureroasă și potențial inechitabilă, în lipsa unor mecanisme suplimentare de corectare și de incluziune digitală. Succesul acestei reforme depinde de capacitatea statului de a identifica corect beneficiarii, de a simplifica accesul la sprijin și de a sprijini tranziția către un consum mai eficient și mai sustenabil pentru toți.

Trecerea de la plafonarea universală a prețurilor la un sprijin direcționat prin tichetul de energie este o măsură de raționalizare bugetară. Plafonarea, deși a protejat toți consumatorii în contextul crizei, a costat statul zeci de miliarde de lei și a pus presiune pe deficitul bugetar. În plus, mulți furnizori nu au primit la timp subvențiile promise, afectând fluxurile lor financiare și încrederea în sistem.

Datele provenite dintr-un sondaj realizat pe site-ul nostru indică percepții împărțite în rândul consumatorilor casnici: 37% dintre respondenți spun că au observat o scădere clară a facturilor în perioada plafonării, în timp ce 33% afirmă că facturile au continuat să crească, iar 19% nu au remarcat nicio schimbare. Aceste rezultate sugerează că efectele plafonării au fost resimțite diferit, iar pentru o parte semnificativă dintre consumatori, măsura nu a oferit o protecție eficientă împotriva creșterii prețurilor la energie.

Noul mecanism, cu un cost estimat de circa 1 miliard de lei anual, este mai sustenabil și aliniat cu recomandările europene: ajutor doar pentru cei vulnerabili, nu pentru toți. În teorie, liberalizarea completă ar putea stimula concurența și diversificarea ofertelor, dar fără măsuri clare de protecție și transparență, consumatorii riscă să fie expuși fluctuațiilor de preț și abuzurilor din piață.

Ajutor modest, facturi mari

La nivel individual, efectul noii măsuri variază puternic în funcție de venit și consum. Pentru gospodăriile cu venituri mici, tichetul de 50 lei/lună poate acoperi o parte din costuri, în special dacă locuința este eficientă energetic. Totuși, la un preț de peste 1,5 lei/kWh și facturi lunare în jurul sumei de 150 lei, ajutorul acoperă doar 30–40%, lăsând o presiune financiară semnificativă chiar și asupra celor eligibili, având în vedere că această creștere este considerabilă față de perioada plafonării, când mulți consumatori plăteau circa 70 lei/lună.

Pentru familiile cu venituri medii, care nu se încadrează în schema de sprijin, efectul va fi și mai dur. Acestea riscă să intre într-o „zonă gri” – prea „bune” pentru ajutor, dar insuficient de stabile financiar pentru a face față noilor prețuri. Lipsa unor măsuri tranzitorii, precum tarife sociale progresive sau stimulente pentru eficiență energetică, poate accentua riscul de sărăcie energetică.

Probleme de acces și incluziune digitală

De asemenea, digitalizarea completă a procesului prin platforma EPIDS, deși eficientă administrativ, riscă să excludă o parte dintre beneficiarii reali – în special vârstnici sau persoane din zone rurale cu acces slab la internet. Fără o implementare eficientă a sprijinului oferit prin primării și oficii poștale, măsura riscă să rămână, în practică, inaccesibilă tocmai celor care au cea mai mare nevoie de ea, de aceea este necesar să fi mereu la curent cu ultimele știri.

Sfaturi practice pentru a economisi

Economisi recomandă:

  • ✔️ Acționează rapid
    Depune cererea în EPIDS în primele 30 de zile din iulie. Probleme online? Mergi la primărie sau poștă.
  • ✔️ Compară ofertele
    Verifică tarifele cu comparatorul nostru sau ANRE (POSF.ro) și schimbă furnizorul gratuit dacă găsești o ofertă mai bună.
  • ✔️Redu consumul
    Folosește LED-uri, scoate aparatele din priză, reglează termostatul și izolează locuința pentru a economisi energie.
  • ✔️ Planifică-ți plățile
    Discută cu furnizorul pentru eșalonare și urmărește consumul lunar pentru a evita întârzierile la plată.
Află mai multe aici
bec cu monede

Întrebări despre plata facturii cu tichetul electronic de energie

Cum și când depun cererea pentru tichet?

  • Online: completezi formularul în aplicația EPIDS (pe site-ul STS/ANPIS) în primele 30 de zile de la intrarea în vigoare (1–30 iulie 2025) pentru a beneficia retroactiv de sprijin din luna iulie.
  • Offline: dacă nu poți accesa internetul, mergi la un oficiu poștal sau primărie desemnată, unde personalul te asistă să introduci datele direct în EPIDS.

Ce informații trebuie să furnizez în cerere?

  • Date de identificare: nume, CNP, adresă, e‑mail (opțional).
  • Informații despre familie: numele și CNP‑ul membrilor, dacă este cazul.
  • Codul POD (Point of Delivery) al locului de consum – verifică‑l pe factura de energie.
  • Dovada veniturilor (date preluate automat prin EPIDS).
  • Opțiunea de primire a tichetului: electronic (e‑mail) sau hârtie.

Ce face EPIDS după depunerea cererii?

EPIDS verifică automat, prin servicii web:

  • DGEP (evidența persoanelor)
  • ANAF (situație fiscală)
  • ANRE (date despre POD și consum)
  • IGI (statut de rezident)
  • CNPP (pensii)

După confirmarea eligibilității, platforma semnalează CNPR să deschidă un cont de mandat poștal și să înceapă încărcarea lunară cu 50 lei.

Cum plăteşte CNPR factura în locul meu?

CNPR încarcă lunar 50 lei în contul tău de mandat poștal și, după primirea facturii, emite automat un mandat poștal în valoare de până la 50 lei care este trimis direct furnizorului, fără comisioane și fără a avea nevoie să prezinți fizic tichetul.

Ce se întâmplă dacă factura mea depășește 50 lei?

Diferența dintre valoarea facturii și cei 50 lei este achitată de tine prin metoda convenită (plată online, la bancă, la ghișeu). Tichetul acoperă doar primii 50 lei. În caz contrar când factura este mai mică, diferenta rămasă rămâne în cont și poate fi folosită în lunile următoare, până la 12 luni de la ultima încărcare.
Ai găsit informația utilă? 100% din 2 voturi au găsit informația de ajutor.